Adaptarea copilului la viata de gradinita

Inscrierea la grădiniță a copilului presupune o separare bruscă de mediul social familiar copilului: părinții săi, frații săi, mediul, regulile cunoscute, rutinele asimilate. Aflat într-un spațiu nou, în absența persoanelor cunoscute care-i oferă un sentiment de siguranță, copilul trăiește o stare de pierdere față de persoanele dragi, iar acest sentiment va deveni intens și derutant pentru el. Pentru copii, acest proces poate avea un impact puternic asupra comportamentului lor și le poate întârzia chiar și dezvoltarea.

Material prezentat in cadrul intalnirii cu parintii copiilor de la grupa mica la Gradinita HappyKids - Ramnicu Valcea,
autor si prezentator consilier Citu Mihaela.

5 faze generale ale pierderii

  • șoc și negare: copilul refuză să accepte realitatea separării de părin ții săi, reacția fiind de spaimă permanentă. Copilul plânge, se agață de părintele său pentru a nu fi lăsat în spațiul necunoscut. După plecarea părintelui, nu poate intra în relație cu mediul social;
  • mânie și vinovăție: copiii î și pot exprima mânia atât față de adulții care își desfășoară activitatea în grădiniță, cât și față de părinți, când se revăd. Astfel, ei pot distruge lucrurile pe care părinții le-au dăruit și pe care le-au adus cu ei, sau iși manifestă mânia față de educatoare sau ceilalți copii din grup;
  • tristețe și disperare: de cele mai multe ori se dezvoltă sentimente de vinovă ție de genul: ” Am fost un copil rău și am stricat jucăria și acum m-a părăsit ”. Copilul este apatic, nu intră în rela ție cu egalii de vârstă, refuză contactul cu educatoarele;
  • înțelegere și acceptare: pe măsură ce capătă încredere în adulții care îi oferă atenție și în noul ambient, copiii acceptă despărțirea, astfel încât vor fi pregătiți pentru noi situații de separare;
  • integrarea in gradinita: copilul se adaptează și încep să asimileze modelele de relaționare și să-și asume regulile noului spațiu în care se află, reîncepând să fie deschis stimulilor, activându-și tendințele exploratorii).

Efecte ale separării asupra copilului

Efectele separarii copilului de parinti prin inceperea de acesta a programului regulat de mers la gradinita pot fi influentate de:

  • Modul în care adulții (părinți, bunicii, bone) au reacționat față de copil în momentul separării copilului de părinți;
  • Personalitatea copilului;
  • Mediul înconjurător;
Copilul poate manifesta in acesta perioada:
  • Diverse tulburări somatice (febră, vărsături, lipasa poftei de mâncare, anurezis diurn, somnolență etc.)
  • Lipsa încrederii în sine;
  • Comportament retras, apatie – nu inițiază sau nu răspunde relaționării cu alte persoane, refuză dialogul;
  • Agresivitate, hiperactivitate, comportament dificil;
  • Întârzieri de dezvoltare sau regresie;
  • Dificultăți în exercitarea controlului asupra sentimentelor și trăirilor emoționale.
Pași pentru combaterea efectelor separării

1) Anunta copilul ca va incepe sa mearga la gradinita: Vom merge într-un loc cu mulți copii și jucării. O să stai acolo puțin, fără mama. Mama vine mai târziu și te ia acasă, să ne culcăm în patul nostru. O sa-mi fie dor de tine pentru că te iubesc. Dar mama trebuie să meargă la serviciu.
2) Familiarizează-l din timp cu spațiul intern al gradinitei: vizitarea sălilor în care se derulează programul zilnic al copilului (sala de joacă și activități, sala de baie, sala în care se ia masa și sala în care se odihnesc copiii)
3) Dă-i un obiect drag la grădiniță: Obiecte ca: o păpușă, un ursuleț, o perină, o păturică etc. îi vor face legătura cu casa lui și copilul nu se va simți dus într-un loc cu totul străin pentru el. Îi puteți spune copilului că îi lăsați acest obiect pentru a ști că sunteți lângă el, că vă gândiți la el, pentru a vă înlocui cât timp sunteți plecată.
4) Adoptă o atitudine consecventă: A te comporta când excesiv de permisiv, când din cale-afară de autoritar îl va deruta pe
copil și nu va mai înțelege nimic. Oricum, niciodată, oricât de supărați ați fi, nu-i spuneți acestuia că nu-l mai iubiți.

Ce mesaje să eviți

  • Ce urât eşti când plângi! Dacă plânsul copilului este sincer şi simte această nevoie, lăsaţi-o să se manifeste! Printr-un astfel de mesaj copilul învaţă că este mai bine să nu plângă, învaţă să se abţină atunci când simte nevoia să plângă.
  • Vine poliția, câinele, vrăjitoarea cea rea să te ia! Vine doctorul să-ţi facă injecţie! Prin astfel de mesaje copilul învaţă să se abţină să nu mai plângă (va deveni un adult incapabil să-şi manifeste durerea). Se pot provoca frici noi (de doctor, de poliţist, de câine etc.).
  • Lasă că vezi tu la grădiniţă! Această ameninţare nu va face decât să îndepărteze şi mai mult copilul de grădiniţă. Atenţie la ce cuvinte folosiţi când vorbiţi despre grădiniţă.
  • De-abia aştept să te duc la grădiniţă să scap de tine! Dacă scopul dvs. este ca el să se integreze în grădiniţă, vorbiţi-i despre avantajele pe care le oferă frecventarea acesteia.

Nu uitați: Copilul are nevoie de separarea de părinții săi prin mersul regulat la gradinita!

Despărțirea îl ajută pe copil:
  • să își identifice abilitățile, să rezolve singur probleme (să se îmbrace singur, să își aleagă o jucărie, să negocieze cu cei de-o seamă);
  • Să își întărească rezistența la frustare și să-și gestioneze astfel de manifestări (va învăța că nu i se dă o jucărie chiar atunci când vrea el, că nu e luat în brațe atunci când dorește etc.)
Un copil va putea să-și mărească rezistența la frustrare doar în contextul în care el trece prin procesele de exersare a separării de părinți, procese care-i permit copilului să dobândească încredere în abilitățile sale, dar și recunoașterea acestor abilități de către persoanele importante afectiv pentru el.